Paul Verlaine
În inimă-mi tot plânge
Cum plouă peste-oraş.
Tot cerul, peste case,-i calm!
Şi,-n neopacul
Albastru, peste case,-n calm
Balans, – copacul.
Un clopot, în azur, auzi,
Cu glas de taină.
O pasărea,-n frunziş, auzi
Cum se tot càină.
Ce simplă, Doamne, viaţa e,
Când vine-amurgul
Şi doar un dulce murmur e,
Departe, burgul.
– Ce vei fi făcut, oare, tu,
Pierdut în plânsu-ţi?
Ce-ai făcut, tânăr încă, tu,
Din tine…
Citește mai multe pe: https://www.gazetadambovitei.ro/educatie/cultura/rimelari-de-sambata-serban-foarta-talmaciri-de-ianuarie/
