În cămăruța întunecată de la subsolul unei case străjuită de castani, bătrânul cânta încet, aproape șoptit, o nouă melodie, ce și-o amintise, parcă venită de undeva din negura timpului.
„În fumul de țigară
Durerilor găsește tainicul liman,
Găsește-o nouă zare
Și dorului alean,
În fumul de țigară ce se pierde în van.”
Ei Hanzi, ce e bătrânețea? O cutie cu amintiri, ce altceva ar putea să fie? Tinerii trăiesc prin vise și speranțe iar…
Citește mai multe pe: https://www.gazetadambovitei.ro/educatie/cultura/jurnal-de-corporatist-teodor-constantin-barsan-hanzi-si-bulevardul-cu-castani-4/
