Însuşirea smereniei este o virtute morală care constă în ajutarea prin dăruire, în slujirea prin tâlcuire şi în punerea mai presus a semenilor întru comuniune, fiind opusă mândriei şi slavei deşarte, egoismului limitat şi dorinţei de preamărire. De aceea, smerenia se însoţeşte cu inocenţa şi cu înţelepciunea, cu harul Domnului, cu cinstea şi urmarea Căii Domnului, pentru a fi îmbogăţită cu slava, mântuirea şi viaţa veşnică prin care Dumnezeu înviorează…
