„Octombrie Roșu”, „Marea Revoluție Socialistă din Octombrie” cum i s-a spus evenimentului din 25 octombrie/7 noiembrie 1917 a fost de fapt o contrarevoluție în toată regula. A fost o dispută în rândul comuniștilor ruși. Partidul Social-Democrat al Muncii din Rusia, fondat în 1898 se prăbușise în aprilie 1917. Lenin lansase Tezele din Aprilie după ce venise din Elveția prin Germania-Danemarca-Finlanda la Petrograd dar nu putuse prelua puterea. Socialiștii (menșevicii și eserii) lui Aleksandr Kerenski rezistaseră. Și totuși, din aprilie și până în octombrie, nulte s-au schimbat.
„Octombrie Roșu” – minoritatea decide!
Vladimir Ilici Lenin venise din Elveția cu bani germani. Leiba Davidovici Bronstein (Troțki) venise din SUA cu bani de pe Wallstreet. Primul fusese stipendiat de Germania pentru ca Rusia să iasă din Antantă și din război. Al doilea fusese stipendiat de bogații de pe Wallstreet pentru a crea haos și resursele Rusiei să fie exploatate de Occident. De ce era nevoie de ei? Kerenski, adus la putere de Revoluția din Februarie dorea continuarea războiului defectuos condus de anturajul Țarului Nicolae II.
Nu era singura problemă. Țarul era arestat în Siberia, ceea ce îl făcea încă existent în conștiința rușilor de rând. Ori, Lenin, Troțki, Zinoviev, Kamenev, Buharin, Frunze sau Stalin voiau să schimbe asta. Se pare că decizia unei insurecții în toamnă a fost luată în minoritate. Să mă explic: Lenin devenise influent în Comitetul Central al Partidului Conunist. Erau 21 membri cu drept de vot. Practic, ședința care votase la începutul lui octombrie ca pe 25 octombrie/7 noiembrie să fie insurecție fusese organizată cu participarea a doar 12 din cei 21 membri. Din aceștia, Zinoviev și Kamenev n-au fost de acord. Zinoviev era apropiat până la intimitate de Lenin. Așadar, doar 10 din 21 votaseră.
„Octombrie Roșu” – Rusia alunecă spre Război Civil. Asasinarea Țarului
O dată cu 25 octombrie 1917, putem vorbi de „Octombrie Roșu”. Nu era vorba de drapel, era vorba de sângele vărsat. Amiralul Kolceak, generalii Iudenici, Denikin Vranghel sau Scerbacev preferau un regim moderat, unuia radical. Dar Troțki a creat un fenomen. Djerjinski, alt fenomen! „Octombrie Roșu” s-a bazat pe Armată și CEKA, adică apărare și servicii secrete. Armata era creată din muncitori și țărani. Comandanții sau luptătorii cei mai bine remarcați purtau pantaloni roșii. „Krasnaia Armiia Raboce-Krestianskaia” era numele complet – Armata Roșie a Muncitorilor și Țăranilor.
În martie 1918, Lenin a scos Rusia din Război.Țarul și familia sa au fost executați în iulie 1918. În 1922, a apărut CCCP – Uniunea Republicilor Sovietic Socialiste – Soyuz Sovetskih Sociialisticheskih Respublik. Va dura până în decembrie 1991. Rând pe rând, rezistența generalilor „albi” a fost înfrântă cu tot sprijinul occidentalilor, nemulțumiți de ce făcuseră Troțki și Lenin cu banii lor. Adică în loc să distrugă Rusia, ei făcuseră o contrarevoluție care să reclădească Rusia sub auspicii comuniste.
Un banc istoric
Acesta este un banc auzit de la regretatul meu coordonator de doctorat prof.univ.dr. dr.hc.Vladimir Iliescu (5 august 1926-4 iulie 2020), un bucovinean fugit din calea tancurilor sovietice, trăit în România, autoexilat în Germania Federală, revenit în România pe care n-a uitat-o niciodată. Era vorbitor la nivel nativ al limbii germane, studiase latina, greaca, vorbea franceza, rusa, polona, bulgara la nivel de native speaker:
„Pe vremuri, se spunea că vizitând SUA, Hrusciov l-ar fi văzut pe Kerenski și ar fi stat de vorbă. Curios să vadă ce mai era prin Rusia, fiindcă Aleksandr Kerenski fugise în SUA, îl întreabă:
– Putem vorbi rusește?
-Da!
-Tov.Hrusciov am auzit că Rusia acum e URSS. Si tot mare putere a rămas!
-Așa este!
-Am auzit că nu mai sunt mujici și kulaci dar că țăranul tot greu o duce!
-Așa este!
-Am auzit că nu mai e Țarul, dar tot unul e mare și tare!
-Așa este!
-Dar mai există vodka Stolichnaia de 38 grade?
-Acum, răspunde Hrusciov, are cam 36,5!
-Auziți tov.Hrusciov, a meritat oare să avem „Octombrie Roșu” doar ca să facem vodka mai slabă decât era?”
sursa: evz.ro