Ca mulți alții născuți când se mergea mai mult pe jos, cu bicicleta ori căruța, rar cu mașina, nici străbunica mea nu voia să audă de pastile sau de injecții. O îngrijeam cu ceaiuri și fierturi inventate, și cu rugăminți, să se facă bine! Îi povesteam cu bucurie ce am văzut, cum e afară, ce plante am cules, cum le-am preparat și ce efect vor avea ele! Piciorul îi trecuse, dar era tristă. Avea optzeci și nouă de ani. Într-o zi, a chemat-o pe bunica și i-a zis…
Citește mai multe pe: https://www.gazetadambovitei.ro/educatie/cultura/editorialul-de-vineri-marilena-visinescu-domino/
