Strada suia pe scripeţi la cer împreună cu plopii.
Îi ştiam fără soţ, eram sigur de asta. Totuşi,
în aşteptarea ta care întîrziai cam de-un secol la întîlnire,
m-am apucat să-i înnumăr. O dată, de două, de nouă ori. Hopa,
plopii nu-mi ieşeau la socoteală şi pace!
De fiecare dată se încăpăţînau să rămînă cu soţ.
Nu se poate! îmi ziceam. Să se fi strecurat o erată în peisaj, în
biografie?
Fluieram a pagubă pentru că din oricare capăt al…
Citește mai multe pe: https://www.gazetadambovitei.ro/educatie/cultura/editorialul-de-miercuri-altfel-ioan-vistea-o-suta-de-ani-mai-tirziu-2/
