Vorbe din cotidianitatea medie
44.
În hălăduiala mea prin oraș, am văzut Moartea. Aștepta la trecerea de pietoni. Purta o robă neagră, lungă până-n pământ, cu mâneci lungi, și ele. O robă subțire. Chipul Morții era hidos, osos spre vânăt, cum se și cuvine. Lângă Moarte stătea un tânăr de vreo 20 de ani, zâmbitor, cu ochelari. Deodată, din nimic, băiatul se întoarce către însoțitoarea sa și-i dă un genunchi în plex, o lovitură ușoară. Moartea se…
Citește mai multe pe: https://www.gazetadambovitei.ro/educatie/cultura/editorialul-de-luni-nicolae-stan-clipe-43/
