- IZ
(PER AUGMENTATIONEM IN MOTU CONTRARIO)
Un iz e, totdeauna, de ceva…
Un iz de izmă; sau de izbă, – de izbă cu pământ pe jos. O izbă fără izbăvire, pradă vizibilei izbelişti. Un iz de izbă năpădită de buruienile grădinii,-n care se uscă pătlăgeaua, tomata, roşia, paradaisa. Un paradis de care-i sigur că se alege paradiciul. Pătlăgeaua e pătlagină, acum; paradaisa s-a părăginit.
Un iz de pivniţă de izbă, în care calci ca-n putregai, – de…
Citește mai multe pe: https://www.gazetadambovitei.ro/educatie/cultura/dincolo-de-rimelari-serban-foarta-doua-2/