Stăteam cu picioarele desculțe pe cimentul rece și priveam spre omul care se îndepărta acum de mine. Pas cu pas. Era departe de mult sau poate nici nu fusese vreodată aproape, dar credeam cǎ dacǎ ignor senzația asta, o sǎ dispară și o sǎ trăiesc toată viața în bula mea de cristal. El purta paltonul negru pe care i-l cumpărasem eu cu câțiva ani în urmǎ, avea ghetele înalte care, deși urâte din cale afarǎ, erau preferatele lui și ținea în mânǎ umbrela pe care…
Citește mai multe pe: https://www.gazetadambovitei.ro/educatie/cultura/firul-in-patru-claudia-f-badea-in-picioarele-goale/
