Ceața se lăsase densă și rece peste parc, înghițind fiecare contur, fiecare margine a lumii. Jane pălea încet, simțindu-se ca și când ar fi fost singura ființă vie în universul acesta tăcut, în care sunetele erau înăbușite și lumina răzbătea cu greu printre umbrele copacilor și ale clădirilor vechi. Fiecare pas părea să o ducă mai aproape de el, de Theo pe care îl cunoscuse, pe care îl iubea, care dispăruse din viața ei în cel mai ciudat mod și pe care îl…
Citește mai multe pe: https://www.gazetadambovitei.ro/educatie/cultura/punct-si-de-la-capat-amalia-dragomir-in-tot-si-in-toate/
